Povestea mea a fost o poveste fericita , Parintii mei  erau mandri de mine  cat si de fratele meu, el  profesor, eu student in anul I la Informatica.Tot timpu am fost nevoit sa ma adaptez in diferite medi, la liceu de exemplu mi-a fost extraordinar de greu , in clasa 9 chiar am avut o mica depresie pentru ca a fost o ruptura brusca de familie, nu cunosteam pe absolut nimeni,credeam ca toata lumea se uita urat la mie si toti rad de mine.In cele din urma am reusit sa ma adaptez , asa am invata sa-mi iau viata in piept pentru prima data.au urmat atatea peripeti, pffffff...gagici,prietei,reusisem sa-mi fac un nume , lumea ma  placea cat de cat,eram amuzat de treaba ,cu cat cresteam , cu atat eram mai popular, asa am reusit sa iau bacu pe mate-ifo <3 .La facultate tot la fel , tot asa tampit ramasesem,in sfarsit aveam relatia pe care mi-o doream si inca o ma am.Pana cand un apel a lu' bro m-a chemat urgent acasa.Asa s-a schibat viata mea ...tata plecase  alaturi de igeri,si parca tot nu era de ajuns si bunicu dupa trei zile.Viata mea s-a schimbat radical  la 19 ani .Vreti sa va spun o chestie haioasa relatia aia perfecta am reusit sa o distrug, ieu cu tristetea mea si cu durerea am neglijat si am distrus tot, acum am alte prioritati, vreau sa reusesc  sa intru la pompieri, sa reusesc sa-mi ajut familia , si s-a nu fac rau nimanui, nus ce sa zic da cred ca nimeni mu a trait ce am trait ieu . Viata merge inainte trebuie sa-mi accept viata asa cum ie, trebuie sa-mi duc mai departe educatia pe care am primito, trebuie sa fiu PUTERIC!Acum incep anu II de fac si probabil o sa termin si anu doi si o sa plec la o posliceala .Uneori unii  se maturizeaza  tarziu altii prea devreme si prea dureros.Povestea asta este defapt un rezumat...

  Kafsi